Treci la conținut

ATENȚIE: Dacă-ți place vreun articol de la mine, dă-i un LIKE. Simplu, bossule.


Vând căruță.

Îmi trebe’ niște bani ca să-i fac câinelui meu tatuaj full-body, de-ăla japonez de membru Yakuza.

Flori de cireș, katane, gheișe, ciorbă de ogar, alea-alea. Vă prindeți voi.

Oricum m-am hotărât că n-are rost să muncesc pentru banii ăștia. Mai bine vând ceva. Caz concret, o căruță ciordită într-o seară călduroasă de 6 august 2004, din fața primăriei localității Scârba.

Vând căruță full option fără trapă

Vând căruță Castron Martin, model DB7, unde cifra 7 vine de la numărul total de picioare ale celor doi cai atașați de ea prin tehnologia “căpăstru”.

Motorul atelajului este de 4 cilindri dispuși în linie, da’ dispuși bine de tot nu așa, a căror putere totală se ridică la valoarea de 2 cai putere, cai un pic cam puturoși, dar asta se iartă pentru că sunt bătrâni și unul e șchiop. Motorul e hibrid, cu două orificii de alimentare a cailor, poziționate dedesubtul cozilor. Calul pe benzină funcționează exclusiv pe bază de benzină fără plumb, în timp de calul de circulare în regim electric poate fi alimentat atât de la o priză normală, cât și de la laptop, printr-un cablu USB.

Transmisia este automată, de tip 8-Speed Proble-matic, responsivitatea cailor fiind la alegerea biciului șoferului. Caii alternează cele 8 viteze aleatoriu, iar etajarea cutiei este una destul de lungă… sau scurtă. V-am zis, e aleatoriu.

Performanțe

Performanțele dinamice ale căruței sunt variabile, intensitatea accelerațiilor fiind direct proporțională cu cât de bine hrănești caii și invers proporțională cu cât de des îi bați fără motiv.

La rece, cu cauciucuri de iarnă-vară, în preponderență slick, cu o presiune a aerului inegală între anvelope pentru că o roată mi-a mușcat-o un coiot, căruța ajunge de la zero la 100km/h într-un interval de timp nedeterminat, care depinde de tipul de drum, de direcția vântului, de câte șine de cale ferată ciordite ai în căruță, de cota meciului cu Steaua, și de cheful cailor să tragă. În general nu prea poți visa că ai să prinzi vreodată 100km/h cu căruța asta, dar scade numărul ăsta cu 80, împarte-l la doi, scoate-i radicalul, și vei ajunge la o viteză absolut mulțumitoare de vreo 3km/h.

Când caii sunt sătui și aspritatea biciului e adecvată, căruța trece de 3.000 de galoape pe minut și intră în funcțiune turbina eoliană, care îi adaugă motorului un cal imaginar putere, mai mult decât suficient pentru a depăși în siguranță un obiect staționar.

Consum

Inginerii de la Mercedes-Benz au colaborat cu țiganul care a construit căruța pentru a-l ajuta să îmbunătățească performanțele căruței și să scadă consumul de combustibil, ajungându-se la un consum mixt de 8 litri de bătaie la suta de km, o valoare echivalentă cu cea a rivalilor germani precum Audi și BMW.

În regim de conducere urban, căruța consumă undeva la 12 litri de bătaie la sută, asta însemnând că pentru a parcurge distanța de 100km va trebui să bați caii până iese zeama din ei. 12 litri de zeamă, mai precis.

Design exterior

Căruța e din lemn de nuc, care e de un maro mișto, și prezintă un pic de tuning vizual pe aripa stânga-spate, unde un copil a scris cu cretă colorată “BASARABIEA PĂMÂNT ROMÎNESQ”.

Bosajele, inserțiile de lemn cariat, pragurile de scândură șlefuită în grabă, spoilerul cu cuie ieșite în afară, jantele de fontă ruginită cu o spiță da și una ba, cele două țevi cromate de eșapament cu care bați caii când ți se rupe biciul, apțibildul cu Stevie Wonder de deasupra ștergătorului de parbringă, și restul chestiilor nasoale de pe ea îi dau căruței un aspect exterior vintage, ușor orientat către decay.

Design interior

La interior n-ai prea multe de văzut, în afară de niște fân uscat și țeapăn la care trebuie să ai grijă să nu-ți străpungă fesitatea posteriorfundică. Citește mai departe…

Ce înseamnă când visezi sânge și te trezești într-o telecabină plină de poștași mâncați de struguri?

ce inseamna cand visezi sangeCrăciunul se înapropiază, ca în fiecare an pe vremea asta. Copiii au început deja să iasă în fundul gol afară, echipați cu sulițe și căști galbene de constructor, la vânătoare de șorici. Dar, uitându-te pe geam la cocotierii din ograda vecinului tău neamț pe nume Goia, poți oare să nu te-ntrebi ce înseamnă când visezi sânge?

Lăsați-mă să explic. Lăsând la o parte colindele naziste ale vecinului tău Goia (alea cu “HitLeru-i ler și iară ler“), datina străbună a tăierii porcului îi face pe mulți să viseze nasoleli umplute.

Psihologic vorbind, tranșamentul suinelor are un impact emoțional extrem de cutăresc asupra diverselor chestii dintre creier și rinichi. Psihologul Karl Junghi, spre exemplu, i-a făcut porcului felul ca să-l facă felul principal la fel ca în copilărie. În copilăria sa nefericită în care ieșea și el, ca ceilalți copilandri, în fundul gol și cu toporiștile în mână să vâneze șorici viu în păduricea dinspre satul Baclavalele de Mureș.

Ce ai citit până acum a fost un test psihiatric de rutină. În continuare vei afla ce înseamnă când visezi sânge…

…și te trezește hoitul mișcător al unui porc care te somează să-ți scoți iataganul din cavitatea sa toracică și să încetezi să îl mai hărțuiești.

Răspunsurile, dragii mei, sunt la fel de simple ca ciorditul unui fir de păr din esofagul unei statuiete din mălai. Și le găsiți mai gios:

“Io, sincer să fiu acuma, aș zice că cre’ că totuși ce înseamnă când visezi sânge… adică după ce ai dat la sapă toată ziua și te-ai întors acasă, ai mâncat și ți-ai bătut caii ca pe hoții de copii, te-ai pus să te culci cu frumoasa ta nevastă pe nume Hortensia. Și cum dormeai tu ca un băiat mișto și panarame de-astea, deodată apare un vis la tine în somn și te lovește c-o căldare peste osul de la șold… asta înseamnă, după părerea mea, că urmează să mănânci a doua zi cărbune cu ciocănitori.” — Părerea personală a psihoterapeutului, fitoplanctonului și astronobulangiului Prof. Dr. Ing. Hoț. Jeg. Sigmund Fraudă Electorală.

 

“Io cred că îmi vin bine, da’ mă cam roade la călcâi, da’ mai mari n-aveau și mai mici nu se fabrică.” — Opinia avizată a kinetoterapeutului Călin Stănete-Psihocioacă în legătură cu noua sa pereche de pantofi ciocați.

 

“Că tot vorbeam de nume retardate… ce necăjitor trebuie să fie să te cheme Călin Stănete-Psihocioacă!… Păcat de el, că e kinetoterapeut bun și sunt sigur că-ntr-o zi o să se lase de băut.” — Karl Junghi, care a insistat să ofere acest răspuns făcând șpagatul între două clădiri îmbrăcat într-un costum de Buddha mov.

 

Ce înseamnă când visezi sânge?? Vă spun io ce înseamnă când visezi sânge!! Înseamnă că ai leșinat din nou beat trambulină sub o masă de la cârciumă, cu șprițul prelingându-se de pe masă drept la tine în ureche (curgerea fiind direcționată de un sistem de pâlnii și furtunașe prevăzute cu electrozi care facilitează deplasarea fluxului de șpriț). Și, în timp ce tu dormeai ca soacră-mea după cea de-a treișpea pălitură de ciomag în cortexul cerebral de la nord de ceafă, au venit niște copii la cârciumă și te-au frăgezit în bătaie în timp ce-și savurau țuiculița de dinainte de școală.” — Goia, vecinul neamț care a fost vârât la bulău pentru că și-a omorât soacra în timp ce redacta un manual de istorie nazistă pentru clasa a III-a, plin de bancuri cu evrei și desene obscene pe care pretinde că le-a făcut când era “într-o transă ezoterică”.

Dar ce înseamnă când visezi sânge și nu ești unul din deviații creierali de mai sus?

ce inseamna cand visezi sange menstrualDacă ți s-a întâmplat vreodată să te scoli din pat și, fără să fii deviat creieral, să-ți chemi copilul la căpătâi și să îl întrebi cu o voce slabă de mamut muribund: “COPILEEE… Copile, fiul meu, taică…. ce înseamnă când visezi… stai un pic așa, ȚI-AI FĂCUT TEMA LA CALIGRAFIE???”

Copilu’ tău, pe nume Costache: “Da tăicuță, făcutu-mi-am tema cu vreo optusprezece ceasuri îndărăt. Dar ce doreai a mă-ntreba? Ce întrebare, tăicuțule, te neliniștește?”

Tu: “Păi uite mă copile, ai ocazia să îmi arăți dacă am făcut bine că te-am trimis la școală, sau dacă ar fi fost mai bine să te vând ca sclav încă de mic, cum a făcut unchi-tu Entorsă cu verii tăi, Coclet și Tiribombă. Deci, ca să nu o mai lungim, îmi spui și mie ce înseamnă când visezi… COPILE STAI DREPT CÂND VORBESC CU TINE!! Deci ce înseamnă când visezi… auzi, și când pleci la școală zi-i și lu’ mă-ta să se care că nu mai are ce să caute în casa asta. Cum spuneam, ce înseamnă când visezi SÂNGE?? Auzi, da’ stai un pic, ce-ai acolo în buzunar??”

Copilu’ tău, pe nume Costache: “Telefonul tată!!”

Tu: “Nu te cred! Vino-ncoa!! Ia să vedem ce ai aici… aha, ȚIGĂRI!! FUMEZI, DRAC DE COPIL, EȘTI ÎN ANUL TERMINAL LA FACULTATE, AI 48 DE ANI ȘI DEJA TE-AI APUCAT DE FUMAT!!” Citește mai departe…

98% din oameni nu cred că e posibil să te cheme “Popa Tanda Rezumat”!

Odată ca niciodată, într-un sat uitat de lume și jefuit fără pic de milă de primarul său, trăia un evlavios și pân’-la-poale-de-bărbos preot pe nume Tanda Rezumat. Lumea îi spunea popa Tanda Rezumat.

Prenumele său “Tanda” venea de la “Panda“, căci era alb de la barba-i sură și negru de la neagra-i sutană (adică țoalele de popă). Plus că nici cu silueta nu stătea prea bine, fiind om în vârstă și mare amator de colivă.

Numele său de familie, “Rezumat“, îi evidenția cu subtilitate descendența țigănească. Tată-său, popa Tanda Rezumat Geamgiul Șugubăț din satul Sărăceni, fusese campion la skandenberg și la aruncarea țigănească cu securea în copaci. Dat fiind faptul că nu prea făcuse școală, acesta hotărî să îl oblige forțat și cu de-a sila pe fiu-su să se facă preot.

Iar micul popa Tanda Rezumat se supuse fără să crâcnească.

Și așa ajunse popa Tanda Rezumat să preoțească părintește la modul bisericesc peste întreaga întindere a cătunului Sărăceni.

Ajuns la 95 de ani, părintele nu ezita să oprească lumea la întâmplare de pe stradă, să se bage în seamă cu ei, și să-i invite la biserică să muncească pentru el pe gratis!

La 96 de ani, părintele câștigă campionatul județean de sfințit cai și sfeștănit locuri. Reporterii de la gazeta ecumenică de fitness “Tracțiuni Sfințite” i-au luat un interviu, însă nu l-au publicat pentru că au fost dați afară pentru a fi înlocuiți cu niște jurnaliști ceva mai competenți.

Odată ajuns la 97 de ani, popa Tanda Rezumat publică cu mândrie cel de-al optulea volum al autobiografiei sale, intitulată sugestiv “REZUMATU’ VIEȚII MELE: CUMPĂR PIELE, VÂND CURELE“.

De-acum, apropiindu-se sfios de respectabila vârstă de 98 de ani, părintele se spovedea zilnic, căci la 98 de ani devii nehotărât și niciodată nu știi când te va trozni degrabă pofta să mori un piculeț.

Popa Tanda Rezumat nu era, însă, pregătit să pună mâinile pe piept. Nu încă. Încă îl mai măcina o râcă veche de aproape un secol: cea cu primarul satului, jupânul Neculce Pălăriosu’.

Ura dintre popa Tanda Rezumat și Jupânul Neculce Pălăriosu’, ceapa mamii lui de pălărios!…

Fiind născuți în aceeași zi, cei doi s-au detestat, antipatizat și râcâit urâcios la modul displăcător încă de mici. În școala generală, cei doi își pierdeau aproape zilnic câte un creion, o riglă, sau un hoit de cocostârc în ochii celuilalt. Se trăgeau de nasuri, își smulgeau părul de pe ceafă, se mușcau de glezne și își umpleau unul altuia căciula cu albine vii.

La o oră de istorie, când Neculce Pălăriosu’ trebuia să aducă un referat despre răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, acesta a venit cu pisica lui Tanda Rezumat în brațe și a demonstrat torturile revoluționarilor pe ea.

Când cei doi abia împliniseră 43 de ani, la aflarea veștii că popa Tanda Rezumat își găsise muiere și doreau să pună de însurătoare, Jupânul Neculce Pălăriosu’ se angajă degrabă la frizerul din sat și profită de ocazie pentru a-l ciunti în ultimul hal pe bietul popă, retezându-i bretonul și lipindu-i-l după ureche.

Popa Tanda Rezumat era conștient că ajunsese bătaia de joc a satului, și era pe deplin mulțumit de acest fapt. Cu toate astea, noapte de noapte, negreșit, părintele se strecura agil ca un iepure în curtea Jupânului Neculce Pălăriosu’, îi fura cu roaba țigle de pe casă și le arunca în foc.

Într-o noapte, sătul să-i plouă în casă, Jupânul Neculce Pălăriosu’ se culcă pe acoperiș. Popa Tanda Rezumat, după bunul obicei, se duse să-i ciordească țiglele. Cu un șut plasat strategic între scăfârlie și subraț, părintele îl aruncă pe primar de pe acoperiș direct în roabă, cu tot cu țiglele pe care se culcase.

Jupânul Neculce Pălăriosu’ nu se prinse, căci avea somnul greu. La un moment dat, însă, simți că îl izbește rău de tot o căldură dogorâtoare. Instinctiv, acesta duse mâna la pălărie ca să și-o dea jos și să-și facă vânt cu ea, întrebându-se oare ce-i cu fierbințeala asta… oare să fi ajuns deja în iad, sau doar era pe cale să se scape pe el?

O scânteie îi aprinse pălăria, iar Jupânul Neculce Pălăriosu’ se trezi imediat. Văzându-se în roabă, față în față cu Popa Tanda Rezumat care încerca să îl azvârle în foc, primarul îl provocă la un duel al vocilor chiar acolo, chiar atunci.

Bătălia glasurilor: Confruntare Hip-Hop între Popa Tanda Rezumat și Jupânul Neculce Pălăriosu!!

Neculce Pălăriosu:
“Așa deci, părinte, vrei să te dai băiat gigel,
Cu mecla ta ridată și cu barba ta de miel…
Dar iată că nici măcar nu a început duelul
Și tu, babac bărbos, deja-ncerci să-mi faci felul!”

Popa Tanda:
“Măsoară-ți vorba, dom’le, căci nu mai e ce-a fost…
Muri-ți-ar un dihor în pălăria ta de prost!
Biblic vorbind, firește, doresc ca Domnul să te aibe-n pază,
Dar asta nu exclude posibilitatea ca focul să te arză.”

Neculce Pălăriosu:
“Ce versuri ai în tine, moșneag bărbos ce ești,
Când ești în timpul liber și nu ne miluiești!”

Popa Tanda:
“Te-aș milui, Neculce, de șapte ori pe zi,
Cu-o rangă prevăzută cu cuie argintii!
Te-aș spovedi pios, duios, cu sfintele topoare,
În cap, în dos, pe mâini, la ochi, pe piept și pe picioare!” Citește mai departe…

Fantome REALE!! Capitolul 1: Cazul vampirului de la Ciocârlia

Statistic vorbind, 98% dintre utilizatorii internetului se folosesc de acesta pentru a găsi fix două lucruri: anunțuri matrimoniale și fotografii trucate cu fantome reale. Toți se uită după strigoi-mireasă din castele scoțiene, da’ nimenea n-are pateu în el să se documenteze cu privire la fantomele reale din localitatea Pomana sau din Xenofobii din Deal.

M-am simțit, deci, obligat să mă sui pe câine și să pedalez până la Ciocârlia, o comună de prin România sau ceva de genu’.

Se spune că prin Ciocârlia își fac veacul un număr bulangiu de fantome reale, la care se mai adaugă după socotelile unora și un vampir, ieșind noaptea ca o umbră a păcatului și înfruptându-se din sângele celor 8 locuitori ai comunei (pensionari cu toții).

Uneori vampirul, bătrân și el, le mai ciordește și câte-o găină, îi scoate ochii, și și-i bagă în urechi ca să nu-l tragă curentul. Restul cadavrului găinii îl scobește cu briceagul și și-l face căciula, motiv pentru care sătenii l-au numit, desigur…

Contele Căciula. Prieten cu Petrică Mortu, Strigoiu Gherlea, clanul Ciocliților și alte câteva fantome reale.

“Dendată ce intrași în grajd la Contele Căciula,
Lângă coșciug vedeai un ceas ce-i scârțâia pendula.
Și cum stăteai să te holbezi ce pendulos se unduia,
Vampirul, pe furiș, de sânge te golea.

De blană te belea,
Dupe os te desprindea,
Și din cadavrul tău… căciulă își făcea!
Și-n sus te arunca,
Și nu te mai prindea…
Și cine te găsea, de pe asfalt cu șpaclul te rădea.”
—Cântec popular scris de Cornelian Alfabetu, singurul moșneag care s-a dus vreodată la vampir să-i ceară bani și a mai apucat să cânte-o doină.

Dar Corneli-Analfabetu nu e singurul cetățean cu o poveste credibilă în legătură cu inexplicabilele fenomene de la Ciocârlia. Mai e și baba Scârba, o boșoroagă cu batic și început de mustăcioară, care seamănă hidos de mult cu minim o vecină de la mine de la bloc. Nici la cei 120 de ani ai săi nu se cumințește, și continuă să pretindă că a văzut cu ochii ei (ce-i drept, de sticlă) fantome reale.

Citiți în continuare confesia ei de la psihologul de boșnege:

“E reale maică, reale rău de tot. Așa fantome reale nu-mi mai văzură ochii de când mi-a murit șoarecu’. Sufletul lui nu și-a găsit liniștea și a intrat în balamaua de la ușă, și de-atunci încoace mă bântuie o scârțâială ca a răposatului meu Micky Șoarecu’ Lu’ Care Îi Place Brânza.

Iar de vampir nici nu mai zic…”, spuse baba Scârba ștergându-și o lacrimă cu papionul. “De vampir nici nu mai zic, maică… Contele Căciula nu ne mai dă pace. Suntem oameni bătrâni… de fantome reale hai să zicem că nu nu mai cramponăm, că suntem oameni bătrâni și mâine-poimâine poate jucăm cu ele tabinet prin cimitir… dar un vampir e prea mult pentru noi… e prea mult!”, izbucni baba suflându-și mucii în batic.

Doctorul, curios din fire (că altfel nu se mai făcea psiholog), îi ceru mai multe detalii despre Conte.

“Îi zice Contele Căciula, maică… că poartă o căciulă din lână de găină. Arată nasol după părerea mea, eu aș fi asortat-o cu o flaneluță din fleică de godac, și niște ciubote din zgârciuri de umbrelă, dar trebuie să recunosc că straniul conte are un aer aparte, foarte macho, cu mațele găinii atârnându-i prin spatele urechilor…”

Doctorul se întoarse brusc, aproape sugrumându-se cu stetoscopul, și uitându-se spre fereastra de la care se auzeau zgomote. Se apropie de ea și nu mică îi fu mirarea să-l vadă chiar pe temutul Conte Căciula încercând transpirat să urce pe pervaz, cu moaca roșie de la efort. Doctorul Șnaț îl apucă de mantie și îl trase înauntru, nu înainte însă de a-i proiecta o scuipăciune între globii oculari. Citește mai departe…

Plecați bine urechea: Părerea împăratului Cezar despre periculosul chec cu banane!

“Iubiții cetățeni ai Imperiului Roman, ascultați bine la mine! În ziua în care m-au belit ăia de blană cu 50 de lovituri de briceag am mâncat chec cu banane! Când s-a apropiat de mine fii-miu Brutus cu satârul și i-am zis “Și tu, băi, țâcă!?!”, mi-a răspuns fără să stea pe gânduri: “Nu am ce să-ți fac bre, tată. Te-a împins păcatul să ceazlești chec cu banâne!!… E de datoria noastră să-ți venim de hac… acum stai dracului pe loc să nu mă tai io din greșeală când te mătrășesc!…”. — Citat preluat din autobiografia postumă a împăratului Iulius Cezar.

bananeleNu multă lume are habar de ce toți cei care mănâncă checuț de bănănuțe au tendința să-și încheie socotelile cu viața în termen de 3 zile lucrătoare din momentul savurării.

Dacă și tu erai pe cale să gătești ruladă cu banakles sau prăji-prăji cu banânuri, fă-ți degrabă cele 7 cruci regulamentare și mulțumește-i lui Ciustale Cuviosu, Îngeru Protector al Celor Care Vrea să Halește Chec. Erai pe cale să îți vii singur de hac și să ginești murire fără ca măcar să știi cu ce te-ai otrăvit!

Stai fără teamă, micul meu cititor naiv. Cu ajutorul înțelepciunii străbunilor mei și a experienței mele în ale ciorditului de sfeclă, te voi călăuzi către lumina desăvârșirii culinar-gastronomice depărtării de scârboșitorul chec cu banane!

  1. Te voi învăța să faci din mister cunoaștere,
  2. Din greșeală lucru bun,
  3. Din păcat virtute,
  4. Și din întuneric ciorapi.

chec cu bananeȘtiu că ar trebui să te-nvăț să faci din întuneric lumină, dar uitându-mă la piedestalurile tale biologice — sau la soclurile materiale ale ființei tale, dacă îmi permiți metafora — observ că sunt acoperite în mod neregulat. Nu îmi place să-mi jignesc cititorii, dar frate, ciorapii tăi arată ca Iulius Cezar după cele 50 de lovituri de cuțai.

În numele a tot ce este bun în lumea asta, am să te rog să-i schimbi.

Împotrivește-te checului cu banâne, indiferent cât de caterincă sună cuvântul “banâne”!

E greu să lupți cu ispita, dar checul cu banane nu o să te aducă pe calea cea dreaptă! Fiecare îmbucătură din nedemnul dar pufosul chec cu banane te va afunda în păcat, și fiecare înghițitură va mai adăuga un buștean sub cazanul în care îți va fierbe sufletul necuviincios!

Ia aminte bine, micule prieten. Lasă-te de groaznic de păcătosul chec cu banane. O să faci râie la suflet de la el.

Du-te mai bine și ia-ți o cașcaravetă de-aia bengoasă cu coviltir și fă-te taximetrist de morți.

Ghid ultra-scurt: Cum să fii taximetrist de morți!

E greu până îți faci o clientelă, dar dup-aia totul e ușor și fresh ca borșul cu ciulini! Citește mai departe…